RENAŞTE „RUGA ORŞOVEANĂ”
Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din Orşova-Sud, lăcaşul de închinăciune-monument a cărui ctitorie este documentată încă din secolul al XVII-lea şi care, între 1969- 1972, a fost strămutat din vechea urbe, acoperită de apele lacului de acumulare „Porţile de Fier I”, în oraşul nou este locaţia unde renaşte o tradiţie a locului. Pentru că în Orşova veche, cu ocazia Prăznuirii „Pogorârii Sfântului Duh” („Rusaliile”) şi „Sfintei Treimi”, avea loc „Ruga orşoveană”, aceasta fiind odinioară şi tradiţionala zi a oraşului. Hora era deschisă obişnuit de parohul bisericii, mai apoi de protopopul de Orşova, iar vânzătorii ambulanţi cu dulciuri (mai cu seamă turta dulce) şi suveniruri artizanale erau găzduiţi în spaţiul de protecţie („curtea”) bisericii. Seculara sărbătoare a fost însă brusc întreruptă în anul 1951, în acea fatidică zi când au început dislocările în Bărăgan, rămânând doar în amintirea vârstnicilor.
În urmă cu doi ani, în cadrul strămutatei biserici din oraşul vechi, cea cu hramul „Sfântul Nicolae” (Orşova-Sud), s-a iniţiat reluarea acestei frumoase tradiţii cu unele activităţi culturale găzduite de monumentalul lăcaş de închinăciune.
În acest spirit, duminică, îndată după săvârşirea Sfintei Liturghii, au avut loc o serie de momente culturale, respectiv lansarea volumelor „Casa Regală în Banatul Grăniceresc” de istoricul militar Liviu Groza şi „Copacul cu îngeri” de pr. Nicolae Jinga (ambele prezentate de istoricul şi jurnalistul Constantin Juan-Petroi), urmate de vernisarea expoziţiei de icoane pe sticlă ale elevei Ana Maria Dumitraşcu, un microrecital de orgă „Bach” susţinut de elevul Vlad Moraru (asistat de profesoara sa, Luminiţa Firulescu) şi lansarea primului număr al revistei bisericii gazdă, „Viaţa parohiei”, prezentat de părintele Iulian Nedelcu, preotul paroh al acestei Sfinte Biserici şi unul dintre iniţiatorii reluării acestei tradiţii orşovene.
Continuare „Ruga orşoveană”
Partea a doua a manifestărilor culturale prin care se reia tradiţionala „Rugă orşoveană” la Biserica cu hramul „Sf. Nicolae” din Orşova-Sud au început la ora 16,00 într-o adevărată „concurenţă” a participanţilor cu ploaia care a căzut în mai multe reprize. Evoluţiile au început cu copiii din clasele primare ale celor două şcoli orşovene, rând pe rând urcând în scena amenajată pe spaţiul de protecţie al monumentului şi dominată de Sf. Cruce de pe biserica din oraşul vechi pe care era înscris mesajul „Orşova 2010 - Rugă de Rusalii”, componentele momentului muzical-literar „Rusaliile” şi grupul de dans-etno „Hora românească”, coordonaţi de profesorii-învăţători Aurora şi Gheorghe Pîrjan şi momentul umoristic „Greierele şi furnica” pregătit de profesoara-învăţătoare Areta Tauru (Şcoala „Petru Dumitriu”), dansurile moderne şi „ţigăneşti” ale profesorilor Diana Soare şi Gabriela-Ana Juan (Şcoala „Pamfil Şeicaru”), micuţele „majorete” (de clasa a II-a) ale profesoarei Mirela Stoinel şi grupul gimnastic de clasa a IV-a (ambele de la şcoala „Petru Dumitriu”), prin care octogenarul profesor Sergie Moraru a „reînviat” şi el momente de mişcare ritmată finalizate în „piramidele” formate de componenţii grupului, momente care, odinioară, în anii antebelici şi sub conducerea regretatului profesor Gheorghe Crăciun, erau atât de aplaudate. Un moment în egală măsură muzical, dar şi de suflet, l-a constituit evoluţia Gherghinei Costinela Gherghina (clasa III-a Şcoala „Pamfil Şeicaru”), talentata fiică a regretatului interpret de talie internaţională al cântecului nostru popular, Constantin Gherghina, şi el fost enoriaş al acestei sfinte biserici.
Finalul părţii artistice a adus în scenă „Căluşarii” pregătiţi de profesoara Corina Cristescu (Şcoala „Pamfil Şeicaru”) şi cele două generaţi de dansatori ai jocurilor bănăţene pregătiţi de profesoara Mirela Stoinel de la Liceul „Traian Lalescu”.
Momentele în aer liber s-au încheiat din nou cu sport, de data aceasta mişcare alertă, dexteritate, disciplină, costumaţie specifică în demonstraţii de „Taekwondo” cu elevii profesorului Alexandru (Dely) Novăcescu.
Momentele finale ale evenimentului cultural de „Ruga orşoveană” le-au constituit vernisarea unei expoziţii de creaţie populară contemporană, piesele prezentate de tot mai cunoscuta creatoare Oana Pârvan din Ponoarele-Mehedinţi stârnind interes şi ca vestimentaţie, dar şi ca mod de creaţie şi motive ornamentale utilizate azi. Apoi, cu sprijinul profesorului Radu Rusu şi al soţiei sale, profesoara Nuţi Rusu, au fost prezentate filmele „Apoi s-a născut oraşul” şi „Orşova, după 20 de ani” ambele dedicate de Constantin Vaeni oraşului vechi şi strămutării sale, „Ultima primăvară din Ada Kale” (filmul insulei orşovene scufundate şi ea sub lacul de acumulare) şi recentul documentar-poem dedicat lui Constantin Ghergina.
Prof. Constantin Juan Petroi

