Duminică, 6 decembrie 2009, credincioşii Parohiei Orşova Sud au sărbătorit pe Sfântul Nicolae - ocrotitorul spiritual.

Încă de la primele ore ale dimineţii, credincioşii şi-au îndreptat paşii spre biserică pentru a se ruga în comuniune Sfântului Nicolae şi, prin mijlocirea sa, lui Dumnezeu, după cuvântul Scripturii care zice: “Lăudaţi-l pe El întru sfinţii Săi” şi  “minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi”, (Ps. 67,36),  împlinind porunca Sfântului Apostol Pavel care spune: „Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu, priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa” (Evrei 13, 7).

Prin viaţa şi faptele sale, Sfântul Nicolae a dovedit că adevărata iubire de Dumnezeu se arată în iubirea de oameni şi că acea iubire de oameni este curată şi binefăcătoare care duce la iubirea de Dumnezeu. Sfântul Nicolae a arătat că adevărata credinţă în Dumnezeu zămisleşte dragostea curată de a sluji oamenilor. Atmosfera a fost una profund duhovnicească atât prin numărul mare de credincioşi (peste 250), dar şi prin cântările şi rugăciunile rostite la un ison de toţi cei prezenţi, care au înţeles că nicăieri nu aflăm o mai completă înfăţişare a chipului şi vieţii Sfântului Nicolae, decât aceea pe care ne-o dă troparul său.

 “Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-ai arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte Ierarhe Nicolae, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. “

Aceste cuvinte înfăţişează însuşirile intelectuale, morale şi duhovniceşti ale Sfântului Nicolae şi marea sa misiune de slujitor al lui Dumnezeu şi al oamenilor.

Sfântul Nicolae ne-a arătat şi ne oferă pilda despre felul cum trebuie să preţuim lucrurile. El ne-a arătat că “adevărul lucrurilor” stă în legătura prin care ele ne apropie de Dumnezeu şi de oameni.

Sfântul Nicolae ne-a arătat că adevărata valoare a lucrurilor şi rostul lor este de a ne pune în relaţie cu semenii, de a-i ajuta să trăiască o viaţă cu adevărat demnă de om. Valoarea unui lucru stă în binele pe care omul îl poate face semenilor săi cu acel lucru. Banul văduvei din Evanghelie a fost mai de preţ decât banul celui bogat, care l-a aruncat în cutia milelor numai ca să fie văzut şi lăudat de oameni. Lucrurile ne sunt date de Dumnezeu sau le putem dobândi noi înşine, nu pentru a ieşi din comuniunea cu semenii noştri, ci tocmai spre a trăi împreună cu ei mai strâns şi a-i ajuta.

În acest sens credincioşii noştri au transpus în faptă învăţăturile creştine şi prin contribuţia unor oameni de suflet care au înţeles “adevărul lucrurilor” s-a făcut o colectă, iar  prin împreună lucrarea doamnelor din Comitetul Parohial şi a copiilor de la Centrul de Tineret s-au făcut 250 de pachete pentru credincioşi.  Maicile de la Mănăstirea Sfânta Ana au pregătit, de asemenea, o imensă colivă cu chipul Sfântului Nicolae pentru toţi cei prezenţi la slujbă. Fiecare credincios a primit din darurile Sfântului care  “a trecut pe la fiecare” şi a adus o bucurie în sufletele credincioşilor.

Momentul culminant al slujbei a fost atunci când cei 30 de liceeni de la Centrul Parohial pentru Copii şi Tineri au susţinut un concert de colinde intitulat sugestiv "Colindul Sfântului Nicolae" lângă un imens brad împodobit, prin aceasta deschizându-se seria sărbătorilor de iarnă. Aceştia au interpretat un buchet de nouă colinde, înmiresmate de parfumul cel mai ales al evlaviei noastre creştineşti şi strămoşeşti,  fiind aplaudaţi “la scenă deschisă”, filmaţi şi fotografiaţi de cei prezenţi. La finalul colindelor duioase şi pline de credinţă unde auditoriul a descifrat sensurile adânci ale unei trăiri religioase autentice, bazate pe mărturia de nezdruncinat a dreptei credinţe şi în urma urărilor pentru cei care poartă numele Sfântului Nicolae sau îl au ca ocrotitor sau praznic de familie, cum se spune în tradiţia locală, dar şi pentru toţi cei prezenţi (fiindcă Sfântul Nicolae este al nostru al tuturor), cele două coruri reunite, cel al colindătorilor şi cel al parohiei au cântat “Mulţi ani trăiască”, iar pe acordul aplauzelor şi ceilalţi credincioşi au început să cânte cu toţii şi, cu lacrimi în ochi, şi-au urat la mulţi ani, fiind una în cuget, în simţire, în cuvânt şi în faptă.

După împărtăşirea din “potirul bucuriei”, fiecare a mers la casa sa ducând mai departe aprinsă candela cu undelemnul credinţei, bucuriei, dragostei de Dumnezeu şi de semeni precum şi  parfumul şi mireasma Sfintelor Sărbători.

Pr. Iulian Nedelcu